| |
Program
de vizitare expozitie:
27 mai 2010: 10.00 - 19.00
28 mai 2010: 10.00 - 19.00
29 mai 2010: 10.00 - 19.00
30 mai 2010: 10.00 - 19.00
Intrarea
libera
Firme expozante:
Lista va fi disponibila incepand cu 01 mai 2010
Informatii
utile :
Plan expozitie ( momentan nu este disponibil )
Cazare
Firme Taxi
Restaurante
Oficii bancare
Harta oras
Despre Miercurea
Ciuc :
Municipiul Miercurea-Ciuc este resedinta judetului Harghita.
Este asezat în partea estica a Transilvaniei,
în zona centrala a depresiunii Ciucurilor, care
este încadrat de lantul vulcanic Harghita si Muntii
Ciucului. Vatra orasului s-a dezvoltat la încrucisarea
cailor de comunicatii de directia nord-sud de pe valea
Oltului, respectiv vest-est, care traverseaza pasurile
carpatice Vlahita (Tolvajos) si Ghimes. Coordonatele
geografice ale orasului sunt: 46°21’ latitudine
nordica si 25°48’ longitudine estica.
Orasul este asezat pe terasele Oltului si partial pe
marginea conurilor de dejectie a pârâului
Sumuleu, la poalele muntelui Sumuleu Mare cu o înaltime
de 1033 m. Altitudinea localitatii variaza între
655 si 730 m deasupra nivelului marii. În imprejurimile
orasului apar formatiuni sedimentare din perioada mezozoicului,
roci vulcanice neogene, cu preponderenta andezite, precum
si sedimente fluvio-lacustre mai noi. Activitatea postvulcanica
se manifesta si azi sub forma apelor minerale carbogazoase
("borvíz") si mofete (emanatii gazoase
de bioxid de carbon si hidrogen sulfurat). Principalele
zacaminte de ape minerale se gasesc la Sumuleu, la Baile
Miercurea-Ciuc si la Baile Jigodin. Ultimele doua sunt
bai apreciate înca din epoca medievala, functioneaza
si în prezent, Baile Jigodin avînd si o
mofeta.
La 19 km de oras, la o altitudine de 1350
m se afla statiunea balneo-climaterica Harghita Bai,
apartinînd din punct de vedere administrativ orasului
Miercurea-Ciuc, statiunea fiind renumita datorita apelor
minerale si mofetelor binefacatoare. De asemenea este
localitatea situata la cea mai mare altitudine din judet.
Din cauza climei racoroase Miercurea-Ciuc este considerat
unul din polii frigului din România. Fiind asezata
într-o depresiune intramontana închisa sunt
frecvente inversiunile termice însotite de ceata
persistenta. În asemenea situatii valorile termice
din oras sunt inferioare celor masurate pe culmile muntoase
din împrejurimi. Asa se explica temperatura medie
multianuala de numai 5,8°C.
În lunile de vara temperatura medie
este de 16°C, iar în timpul iernii de -5,9°C.
Valoarea termica maxima de 35,5°C a fost înregistrata
în anul 1953, iar cea minima de -40,0°C în
anul 1977. Datorita caracterului depresionar Miercurea-Ciuc
este protejat de vânturile puternice. Calmul reprezinta
58,5% din întreaga perioada a anului.
Din planul orasului amintind de litera
T pe vremea lui Orbán Balázs în
zilele noastre a ramas doar partea orizontala, adica
strada Petofi cât de cât în forma
veche. Majoritatea cladirilor din str. Petofi au fost
construite la sfârsitul secolului XIX. sau la
începutul secolului XX. Cladirile vechi din strada
Kossuth au fost demolate în anii 1980-1989.
Dintre cele mai importante cladiri civile
ale orasului amintim cetatea Mikó, construita
în 1623, spitalul ORL (care a fost construita
original ca sediu al comandamentului trupelor de graniceri)
si spitalul de boli contagioase, amândoua construite
pe la sfârsitul anilor 1700. Cladirea Primariei
a fost construita în 1888 si aici a functionat
sediul judetului Ciuc. Dupa revolutia din 1848 s-a construit
spitalul vechi aflat lânga cetatea Mikó.
Palatul Justitiei a fost construit în 1905, iar
Liceul Márton Áron s-a dat în folosinta
în 1911. Pe timpul celui de al doilea razboi mondial
s-a construit Hotelul Harghita (astazi apartine Jandarmeriei)
iar între cele doua razboaie mondiale cladirea
Bancii Nationale. Casa de Cultura Municipala a fost
construita în 1963, patinoarul artificial Vákár
Lajos în 1970, Spitalul Judetean si Policlinica
în 1972, Galeria Nagy Imre în 1973, cladirea
Consiliului Judetean, Casa de Cultura a Sindicatelor
si Hotelul Harghita (azi Universitatea Sapientia) în
1986.
Cele mai importante constructii din oras
sunt biserica catolica din strada Florilor construita
în 1758 si complexul din Sumuleu, compus din manastirea
din secolul al XVII.-lea, scoala si biserica din secolul
al XIX.-lea, Bisericile ortodoxa si greco-catolica din
centrul construite în secolul al XX.-lea.
Avansarea localitatii la rangul de sediu al Judetului
Ciuc (1876) a adus dupa sine stabilirea în oras
a unei paturi de intelectuali, mai ales avocati. În
anii 1870 s-a înfiintat o scoala superioara populara
si o scoala superioara de agricultura. Din anul 1880
functioneaza în oras si un gimnaziu de fete.
Azi orasul a devenit un centru de învatamânt
important, fiind totodata si un centru universitar.
Cea mai importanta institutie de învatamânt
din oras este Liceul Márton Áron, cu o
traditie de peste 400 de ani, care s-a mutat în
oras în 1911 din Sumuleu o data cu construirea
cladirii actuale. Liceul de limba româna poarta
numele lui Octavian Goga. Totodata orasul este si un
centru al artelor plastice maghiare din Transilvania,
aproape 50 de artisti plastici cunoscut traiesc în
oras.
Muzeul Secuiesc al Ciucului are colectii etnografice,
de carte veche, arheologice, de arta plastica si de
stiintele naturi foarte valoroase. Galeriile Nagy Imre
reprezinta o valoare deosebita pe aceasta paleta bogata.
Primul ziar aparut aici este "Hadi Lap" (1849),
urmat de "Székelyföld" (1881–1885),
"Csíki Lapok" (1888–1944), "Csíki
Néplap" (1931–1944) precum si revista
"Csíki Gazda" (1886? –1914?).
Dupa cel de al doilea razboi mondial în oras au
aparut mai multe publicatii, dintre care cele mai importante
sunt "Hargita" (1968-1989), "Informatia
Harghitei" (1968–1989), "Hargita Népe"
(1989–) si "Adevarul Hanghitei" (1989–).
Din 1997 reapare "Székelyföld",
revista culturala a Secuimii.
Dupa 1989 în oras au luat fiinta mai multe edituri
(Alutus, Pallas-Akadémia, Pro-Print).
Mai multi oameni de seama si-au legat numele de numele
orasului, cum sunt Kájoni János (P. Joannes
Kájoni), Ábrahám Ambrus profesor
de stiintele naturii, Molnár József (sec.
XIX.), medicii Hirsch Hugó si Nagy András,
etnograful Kovács Dénes, geologul si profesorul
Kristó András, episcopul Márton
Áron, pictorul Nagy Imre, cei doi Nagy István,
pictorul si dirijorul, profesorul universitar, istoricul
Pataki József, dirijorul si profesorul de muzica
Sarkadi Elek, muzicologul Sárosi Bálint,
pictorul Szopos Sándor, sociologul si profesorul
universitar Venczel József si multi altii.
Sursa: clmc.topnet.ro
|
